Category Istoria Modelelor

Mercedes-Benz W124 este cunoscut în lumea automobilistică pentru eleganța și performanța sa. Însă, pentru a transforma aceste mașini în adevărate opere de artă pe patru roți, au intervenit și tuneri celebri, care au adus un plus de rafinament și inovație. Acești meșteri ai automobilului au pus amprenta lor asupra platformei W124, creând versiuni și ediții speciale care au devenit adevărate legende în cultura și istoria automobilistică. Prin abilitățile lor, ingeniozitatea și dorința de a crea ceva unic, tunerii celebri au redefinit standardele și au inspirat generații întregi de pasionați de mașini.

AMG (Affalterbach Motorenbau GmbH) – AMG, divizia de performanță a Mercedes-Benz, a avut o colaborare strânsă cu producătorul german, dezvoltând o serie de modele deosebite pe baza platformei W124. Printre acestea se numără celebrele E36 AMG și E60 AMG, care au reprezentat vârfurile de gamă în materie de performanță și exclusivitate.

De asemenea, nu putem să nu menționăm modelul emblematic AMG Hammer, care a obținut un mare succes în anii ’80 și ’90, fiind cunoscut pentru performanțele sale remarcabile și designul agresiv. Aceste colaborări între AMG și Mercedes-Benz au contribuit la consolidarea prestigiului și reputației acestora în industria auto de performanță.

 

Lorinser – compania germană a creat kituri de caroserie, jante și alte accesorii pentru a personaliza modelele W124, adăugând un aspect sportiv și rafinat.

Brabus – tunerul auto german a realizat diverse modificări și upgrade-uri pentru modelele W124, inclusiv îmbunătățiri ale performanței motorului, sistem de evacuare sport și modificări estetice –  ( bare, jante din aliaj usor ) etc.

Zender – tunerul german este unul dintre cei mai cunoscuți și influenți tuneri auto specializați în modelele Mercedes-Benz, inclusiv pe platforma W124. Tuning-ul Zender a devenit emblematic pentru stilul distinctiv și performanțele îmbunătățite ale vehiculelor. Prin designul lor aerodinamic inconfundabil și prin utilizarea materialelor de calitate superioară, Zender a reușit să transforme mașinile Mercedes-Benz W124 în opere de artă pe patru roți.

Carat Duchatelet – compania belgiană specializată în modificări și personalizări de lux a oferit opțiuni de personalizare și upgrade-uri pentru aceste modele. Au realizat modificări estetice ale caroseriei, inclusiv kituri de caroserie personalizate și accesorii premium, pentru a oferi o notă distinctă și rafinată mașinilor W124. De asemenea, au adăugat opțiuni de interior de lux, inclusiv tapițerii din piele fină și dotări suplimentare pentru confort și rafinament.

Carlsson – tunerul german a oferit kituri de caroserie, jante și alte modificări pentru a îmbunătăți aspectul și performanța modelelor W124.

Wald International – compania japoneză a creat kituri de caroserie și alte accesorii pentru a transforma modelele W124 în mașini cu un aspect mai agresiv și distinct.

Mosselman – tunerul olandez  a devenit cunoscut pentru modificările performante pe care le-au adus modelelor Mercedes-Benz, inclusiv modelele W124. Aceștia au oferit upgrade-uri ale performanței motorului și au realizat modificări tehnice pentru a îmbunătăți puterea și manevrabilitatea mașinilor.

 

 

Turbo-Technics – compania britanică  s-a specializat în sisteme turbo și a dezvoltat kituri de upgrade turbo pentru motoarele Mercedes-Benz. Aceștia au oferit opțiuni de creștere a puterii pentru modelele W124, ceea ce a permis o performanță superioară și o experiență de condus mai dinamică.

Mariani – tunerul italian a adus modificări estetice și performante modelelor Mercedes-Benz W124. Acesta a  creat kituri de caroserie personalizate, sisteme de evacuare sport și alte upgrade-uri pentru a adăuga un aspect distinct și a îmbunătăți performanța mașinilor.

Lotec – compania germană a devenit cunoscută prin crearea de mașini de înaltă performanță și supercaruri. Au lucrat și pe platforma W124, aducând îmbunătățiri semnificative ale performanței și modificări estetice pentru a crea mașini unice și puternice.

ABC Exclusive –  tuner auto german specializat în modificații de înaltă performanță pentru mașinile Mercedes-Benz, inclusiv modelele din seria W124. Modelul acestora 300CE – WideBody ramane emblematic pentru aceea perioadă.

Göckel – Compania germană a dezvoltat soluții tehnice pentru îmbunătățirea performanței motoarelor Mercedes-Benz W124. Au oferit upgrade-uri de performanță, sisteme de suspensie și alte modificări tehnice pentru a maximiza potențialul mașinilor.

Koenig – tunerul german unul renumit si cu o lungă istorie în industria auto. De-a lungul anilor, au adus contribuții semnificative la modelele Mercedes-Benz, transformându-le în adevărate mașini de performanță. Echipa de la Koenig a reușit să îmbunătățească performanțele, designul și caracteristicile tehnice ale mașinilor Mercedes-Benz, oferindu-le un nivel superior de putere, manevrabilitate și eleganță.

Boschert – B300 Gullwing este o mașină modificată pe baza modelului Mercedes-Benz W124. Acesta este un proiect special dezvoltat de către compania germană Boschert și are un design unic, cu uși în stil “gullwing”. Sub capotă, era motorul Mercedes-Benz M103 de 3.0 litri, care, din fabrică, produce 245 de cai putere și un cuplu de 220 lb-ft. Cu toate acestea, Boschert a mers mai departe și a montat două turbine Garrett pe motor, un sistem de răcire Mosselmann, precum și un sistem de evacuare complet nou. Ca rezultat al acestor upgrade-uri, puterea pentru Boschert B300-24C a crescut la 320 de cai putere și 400 Nm de cuplu!

Hella – compania germana a oferit pasionatilor elemente de tuning pentru modelele w124. Acestea includeau stopuri fumurii, linete bicolore ( alb/rosu , portocaliu rosu ) sau fumurii, bara fața cu proiectoare si eleroane dedicate.

Demult, intr-o perioada plina de pasiune pentru performanta si eleganta, Mercedes-Benz si Porsche s-au unit pentru a crea un adevarat simbol al ingineriei auto de inalta calitate – Mercedes-Benz E500. Aceasta colaborare de exceptie a dat nastere unui model unic, care a cucerit inimile pasionatilor de masini din intreaga lume.

E500, numit de pasionati  “lupul in blana de oaie” , a fost rezultatul eforturilor comune ale celor doua branduri legendare. Inima acestei masini deosebite avea la baza un motor V8 de 5.0 litri ce echipa la acea vreme sportivul 500SL – R129. Cu o putere de aproximativ 322 de cai putere, E500 era capabil sa ofere o acceleratie impresionanta si o viteza de top remarcabila. Motorul V8, cu denumirea internă M 119, cu patru supape pe cilindru și o capacitate de 4.973 de centimetri cubi, se deosebea de motorul 500 SL prin sistemul de injecție de benzină cu colector de admisie controlat electronic Bosch LH-Jetronic, cu un senzor de masă de aer încălzit cu fir, care a fost utilizat aici pentru prima dată la Mercedes-Benz. Blocul motor era de asemenea puțin mai coborât și avea aceeași înălțime ca și versiunea de 4,2 litri a motorului M 119. Sistemul de frânare a fost de asemenea preluat de la seria de modele R 129 pentru a face față vitezelor mari. Sistemul de control al tracțiunii ASR, montat în mod standard, împiedica roțile de tracțiune să derapeze în caz de alunecare mare pe suprafețe de drum netede. Unul dintre detaliile de îmbunătățire ale modelului 500 E a fost mutarea bateriei în portbagaj pentru a optimiza distribuția greutății.

Montarea unui motor puternic în categoria de vehicule imediat superioare nu era ceva complet nou la Mercedes-Benz. Cel mai bun exemplu a fost utilizarea motorului M 100 de 6,3 litri și opt cilindri de către modelul de limuzină reprezentativ 600 (W 100) din seria de modele W 109 în anii 1966/1967. În acest fel, inginerul de teste Erich Waxenberger a deschis calea pentru sedanul 300 SEL 6.3 (W 109), care continuă să atragă multă atenție și astăzi. Primele schițe de design ale seriei de modele W 124, realizate în jurul anului 1980, au prevăzut posibilitatea montării unui motor cu opt cilindri.

Când ideea a fost reluată la sfârșitul anilor ’80, a devenit clar că erau necesare unele modificări la asamblarea frontală și că fluxul de aer pentru răcire trebuia să fie redesenat. Cu toate acestea, capacitățile de dezvoltare ale Mercedes-Benz în acei ani erau ocupate într-o măsură considerabilă de munca asupra modelului SL din seria 129 și a clasei S din seria de modele W 140. De aceea, în decembrie 1987, Porsche a primit un contract de dezvoltare pentru proiectarea și dezvoltarea în serie experimentală a bazei modelului W 124 cu motorul M 119 cu opt cilindri. Acesta era același motor M 119 pe care Mercedes-Benz îl utiliza în Sauber-Mercedes C9 – echipat, în acest caz, cu două turbine – pentru a câștiga Campionatul Mondial de Mașini Sport din 1989 și cele 24 de Ore de la Le Mans.

Dar E500 nu era doar despre performanta. Designul sau era o reprezentare perfecta a elegantei clasice a modelelor Mercedes-Benz. Linii fluide, proportii armonioase si detalii rafinate defineau aspectul acestei masini de lux. Dar ceea ce atragea privirile si definea caracterul sau unic erau aripile evazate care, la fel ca cele ale masinilor de curse, au fost montate manual de catre mesteri calificati ai Porsche. Aceasta operatiune complexa aducea o nota de agresivitate si sportivitate, subliniind performanta extraordinara a masinii.

În 1989, designerul de automobile Bruno Sacco a început să creioneze caroseria noului sedan. Fiindcă inginerii săi erau ocupați cu dezvoltarea noului Clasa S, Mercedes-Benz le-a cerut ajutorul conaționalilor de la Porsche. Aceștia din urmă trebuiau să integreze unitatea de 5.0 litri și să facă modificările necesare la nivel de suspensie și grup propulsor. Astfel, a luat naștere Mercedes-Benz 500 E, un model de excepție care a impresionat industria auto.

Însă, din cauza modificărilor aduse, mașina rezultată nu încăpea pe linia de asamblare a uzinei Mercedes-Benz din Sindelfingen, în special din cauza aripilor evazate care îi conferă un aspect unic și agresiv. Astfel, Porsche a preluat asamblarea noului 500 E. Piesele erau trimise către uzina Porsche din Zuffenhausen, unde muncitorii îl asamblau manual, construind șasiul într-un proces meticulos. Apoi, șasiul era trimis înapoi la Sindelfingen pentru vopsire și finalizare.

Această colaborare strânsă între Mercedes-Benz și Porsche a fost necesară pentru a aduce pe piață un model extraordinar. Producția fiecărui exemplar 500 E implica un du-te-vino de 18 zile între cele două uzine, cu piesele care circulau între ele pentru a obține un rezultat impecabil.

Până în aprilie 1995, au fost construite 10.479 de unități ale sedanului de înaltă performanță. În statistica de producție, modelul 500 E este inclus împreună cu E 500, denumirea modelului de top în seria de modele 124, desemnată începând din iunie 1993 ca seria E, și E 60 AMG, lansat în 1993. În ultimul model, care a fost produs până în 1994, versiunea de 6 litri a motorului M 119 a generat chiar și 280 kW (381 CP). În 1991, în familia W 124 s-a alăturat încă un model cu opt cilindri – 400 E, a cărui motor producea 205 kW (279 CP). Acest model nu a atras atenția media la fel de mult ca 500 E, dar în ceea ce privește cifrele de vânzări, 400 E/E 420 a vândut 22.802 de unități, situându-se înaintea mașinilor mai puternice din seria de modele.

La început, 500 E costa 134.510 mărci germane, mai mult de două ori mai mult decât modelul 300 E mai puțin opulent echipat, cu o putere de 132 kW (180 CP) și convertizor catalitic. La Salonul Auto de la Geneva din martie 1994, Mercedes-Benz a prezentat modelul special E 500 Limited, care, așa cum sugerează și numele, era limitat la 500 de unități și era vândut cu finisaje exclusive și finisaj special al vopselei, fie sapphire black, fie brilliant silver. Odată cu încheierea producției sedanului din seria de modele 124 în 1995, E 500 a fost eliminat. Tradiția mașinilor sedan sport care încorporează cele mai înalte standarde de performanță și experiență de conducere a fost continuată apoi de modelele AMG realizate de Mercedes-Benz.

In Septembrie 1991 la targul IAA Frankfurt este prezentat industriei auto 300 CE-24 Cabriolet – al cincilea model din clasa de mijloc Mercedes-Benz. Dupa o pauza de douazeci de ani o decapotabila Mercedes-Benz cu patru locuri este din nou introdusa in portofoliul de vanzari al producatorului auto german.

 

 

Dezvoltarea variantei decapotabile, in care W124 coupe a servit ca punct de plecare, a fost realizata cu eforturi de design considerabile pentru acea perioada. Desi baza de plecare era buna, aproximativ 1.000 de piese au trebuit sa fie reproiectate pentru a rigidiza caroseria. Pentru aproape toate piesele portante au fost utilizata tabla din otel gros sau cu rezistenta sporita. Toate zonele critice au fost prevazute cu armaturi suplimentare sub forma Doppler, guseu sau suporturi. S-au dovedit a fi deosebit de eficiente deja cunoscutele bare diagonale de pe SL care sustin in patru colturi podeaua cu traversa motorului si roata de rezerva. Peste 130 kg de tabla suplimentara au fost necesare pentru a compensa lipsa celor 28 kg ale acoperisului modelului W124 Coupe.

 

 

Un alt obiectiv de rezolvat a fost acela de a reduce vibratiile neplacute ale caroseriei, o slabiciune sistemica a cabrioletelor de tip limuzina. Acest obiectiv a fost realizat cu patru amortizoare de vibratii care au fost montate in stalpul stang, in scheletul acoperisului si in spatiile laterale ale portbagajului, solutii tehnice care au crescut greutatea decapotabilei W124 Convertible cu inca 26 de kg.

 

Datorita ranforsarilor mentionate mai sus, standardul de siguranta cunoscut de la modelele W124 sedan, limuzine T si Coupe-uri a fost, de asemenea, obtinut de versiunea decapotabila, cel putin in ceea ce priveste comportamentul in cazul impactului frontal, spate sau lateral. In cazul unei rasturnari, trebuiau luate masuri speciale de precautie. Pentru a compensa in mare masura absenta cadrului lateral al acoperisului, stalpii A din zona in care exista riscul de torsionare au fost sudati pe elementele interioare de profil pentru a forma o unitate stabila. Ca rezultat, un nivel de stabilitate asemanator limuzinei a putut fi atins in cadrul testului critic de impact al acoperisului. Testele extreme in care intregul vehicul a fost suspendat pe un stalp A au demonstrat in mod impresionant rezistenta si stabilitatea constructiei. Cu toate acestea, un sistem de siguranta cu drepturi depline a fost creat numai prin combinarea acestuia cu un roll bar automatic.

Deja utilizatul concept SL de doua locuri nu era util pentru modelul 300 CE-24 Cabriolet. La setarea automata a suportului pivotant, pasagerii din spate ar fi putut fi loviti la cap. Apoi a fost dezvoltat un brat liniar dispus in spatele banchetei spate, care in 0,3 secunde activa un rollover vertical ce a servit ca tetiera pentru pasagerii din spate. In acest scop, protectia rollover putea fi, de asemenea, extinsa manual si depozitata din nou.

 

Acoperisul pe deplin retractabil a convins cu o multitudine de detalii tehnice sofisticate. Cand era depozitata, constructia high-tech de 43 kg. compusa din 27 de piese de legatura si 34 articulatii ocupa un volum de doar 80 de litri, astfel incat portbagajul oferea inca dimensiuni generoase. Un canal de scurgere in zona stalpilor din fata a preluat conductele de scurgere a apei pe vreme ploioasa. Luneta incalzita fabricata din sticla securizata, a fost insurubata printr-un cadru dublu si oferea o vedere fara distorsiuni spre spate. Pentru a spori usurinta utilizarii, soft-top-ul se putea suplimentar actiona electro-hidraulic, operatiune executata la o presiune de lucru de 180 bari cu sase cilindri hidraulici compacti; Unitatea hidraulica a fost gazduita in partea dreapta a portbagajului.

 

Productia de serie a modelului 300 CE-24 Cabriolet a inceput in martie 1992 la fabrica din Sindelfingen, la sase luni dupa prezentarea oficiala a vehiculului. O jumatate de an mai tarziu, decapotabila W124, la fel ca toate modelele din clasa de mijloc, se producea cu o echipare standard semnificativ imbunatatita. Echiparea includea acum airbag pentru sofer si oglinzi exterioare reglabile electric si pe stanga si pe dreapta. Cu sistemul de inchidere centralizata si cutia de viteze in 5 trepte, regasite in echipamentul de baza al modelului W124, Cabrioleta venea deja echipata standard inca de la inceputul productiei.

 

In Iunie 1993 modelul 300 CE-24 Cabriolet a fost revizuit stilistic impreuna cu celelalte modele din seria 124. Caracteristica cea mai vizibila a variantelor modificate a fost grila radiatorului, reproiectata pe modelul S-Class. In acest asa-numit “radiator de insigne”, grila cromata a fost redusa semnificativ comparativ cu versiunea anterioara si a fost integrata armonios cu capota motorului. Steaua Mercedes-Benz era pozitionata pe capota similar cu sedanurile din clasa S. Nu trebuie trecute cu vederea schimbarile la unitatile de lumini.

 

 

Semnalele fata au devenit incolore, iar stopurile spate au acoperire bicromatica, colorate uniform in gri alb in bataia luminilor intermitente si de marsarier. Alte modificari sunt legate de barele de protectie, ale caror benzi de protectie au fost acum vopsite in culoarea atasamentelor. Banda de protectie a barei spate a fost, de asemenea, extinsa catre roti.

 

Ca parte a acestui facelift, model W124 Convertible nu numai ca a fost actualizat din punct de vedere vizual, dar a fost echipat si cu motoare noi introduse pe celelalte caroserii din clasa medie in octombrie 1992. Sasiul de 3.2 litri in trei cilindri cu tehnologie in patru valve a devenit, succesorul exemplarului Cabriolet de 3.0 litri in patru valve. Puterea sa nominala a ramas aceeasi in comparatie cu predecesorul sau, dar a ajuns la 900 rotatii/ min mai devreme; valoarea maxima a cuplului a fost semnificativ mai mare si a fost, de asemenea, schimbata la viteze mai scazute. Emisiile poluante si nivelul de zgomot au fost reduse in mod eficient.

Ca o inovatie se introduce o varianta in patru cilindri a decapotabilei W124 Convertible, mai ieftina cu 20.000, DM decat omologul sau in sase cilindri. Noul model entry-level a fost dotat cu motor de 2,2 litri in patru valve, 150 CP, folosit inca de la aparitia sa in octombrie 1992 pe sedan, modelul T si seria W124 Coupe.

 

 

Exclusiv pentru exportul in Italia, Grecia si Portugalia, Cabrioleta a fost echipata si cu versiunea de 2.0 litri a motorului in patru cilindri cu patru valve, motorizare care genera 136 CP, iar din octombrie 1992 s-a folosit si in versiunea de export a coupe-ului.

Toate cele trei variante au fost acum dotate in mod standard cu optionale disponibile anterior doar la pret suplimentar: soft top electro-hidraulic, care a primit, de asemenea o captuseala interioara cu izolatie termica si fonica imbunatatita.

Odata cu inceperea vanzarilor modelelor revizuite in iunie 1993, o noua nomenclatura intra in vigoare pentru seria W124. Similar cu clasa S si noua clasa C, clasa de mijloc a fost denumita acum Clasa E, iar denumirile modelului au urmat un sistem modificat. Acesta a fost precedat de o abreviere scrisa care documenta afilierea la clasa si un numar de trei cifre care se baza pe capacitatea cubica.

Litera “E” pentru “motorul pe injectie” ar putea fi omisa deoarece motoarele cu carburatoare apartin acum trecutului, iar o criptare a modelului “C” sau “T” a fost de asemenea omisa. Conform noului sistem de nomenclatura, decapotabilele erau acum denumite E 220 Cabriolet si E 320 Cabriolet;

 

 

Incepand cu luna septembrie 1993, pasionatii de decapotabile W124 au la dispozitie puternicul model E 36 AMG, echipat cu un motor AMG de 3.6 litri, 4,6 valve, de 195 kW. Noul model W124 Cabriolet se distinge stilistic de modelele mai putin dinamice cu elemente marite si modificate in asa fel incat imaginea finala sa fie cea a unei sportive pur sange.  Spoilerul frontal, bandourile laterale si bara spate au fost vopsite in culoarea caroseriei si integrate armonios in forma masinii; Tabloul a fost intregit de jantele standard de 17 inchi din aliaj usor design AMG.

 

 

Pentru a putea oferi clientilor mai putin orientati catre performanta un model de intrare mai ieftin, in martie 1994 modelul E 200 Cabriolet, model produs din iulie 1993 pentru export, a fost preluat in programul de vanzari pe piata interna a Germaniei Federale. Pretul a fost din nou bun, cu 10.000, DM sub pretul variantei de 2.2 litri, dar au aparut cateva neajunsuri la optionale. Jantele din aliaj usor, tapiteria din piele si scaunele incalzite nu erau pe modelele standard, fiind disponibile doar la un cost suplimentar.

 

 

Clasa E Cabriolet a ramas in productie ultima varianta de decapotabile a seriei W124 pana in iulie 1997. S-au fabricat 33.952 de masini, dintre care 15.380 cu patru cilindri si 18.572 cu motor cu sase cilindri. Cota de export a modelului E 320 Cabriolet a depasit media situandu-se la peste 75%, fapt care are o traditie indelungata, mai ales in cazul modelelor mai exclusiviste ale programului de autoturisme Mercedes-Benz.

 

Unitati produse in functie de tipul motorizarii : 300CE-24 Cabriolet ( M104 engine ) : 6343 ; E200 Cabriolet ( M111 engine ) : 6922; E220 Cabriolet ( M111 engine ): 8458 ; E320 Cabriolet ( M104) : 12229